Mistralul este vântul de nord-vest al insulei și este cel mai puțin secret lucru despre o zi pe mare aici. Nu ajunge neanunțat: prognozele arată că se construiește cu zile înainte. A-l trata ca pe un ghinion este o alegere. Cuvântul mai precis este un fapt de programare.
Ce schimbă vântul
Când se construiește, coastele nu mai sunt interschimbabile. Întinderile care se confruntă cu ea devin o muncă grea — ancorajele se rostogolesc, opririle de înot se scurtează. Întinderi adăpostite, la aceeași oră, continuă de parcă nimic nu s-ar întâmpla. Mistralul anulează rar o zi de mare; se mută unul.
Și pentru că prognoza o citește cu câteva zile înainte, schimbarea nu trebuie să fie niciodată o surpriză. Până când steagurile devin rigide, decizia este disponibilă de zile întregi.
Întrebarea planului B
Înainte de rezervare, întrebați ce se întâmplă dacă bate Mistral la data aleasă. Un plan serios indică deja coasta, locul de ancorare și restaurantul alternativ; un răspuns vag înseamnă improvizarea planului B la chei la nouă dimineața.
Diferența se vede în mecanica comutatorului. Făcută bine, este o singură decizie luată peste tot deodată: barca pe o nouă rută, prânzul schimbat, șoferul pe un nou ceas și un mesaj care vă spune noua formă a zilei. Efectuat prost, sunt trei telefoane pe care le faci singur în timp ce dimineața se scurge.
Vântul, deci, nu este riscul. Riscul este un operator care îl întâlnește pentru prima dată în ziua în sine. Prognoza dă anunț; singura întrebare adevărată este dacă cineva a citit-o.